Arhive categorie: Noutati

Rezultatele Concursului Internaţional „Green Planet” 2019

Organizaţia „Green Planet” promovează în cadrul programului „Dialogul culturilor”, Concursul Internaţional „Green Planet”. Este un concurs interdisciplinar (ecologie, biologie, chimie, fizică, astronomie, literatură, meşteşuguri), susţinut de Federaţia Rusă, instituţii şi organizaţii sociale, ştiinţifice şi culturale. La concurs au participat copii şi elevi din Federaţia Rusă, Europa, Asia şi America de Sud.

Concursul are ca scop: Implicarea copiilor şi adolescenţilor în diferite tipuri de activităţi creatoare; Dezvoltarea cooperării internaţionale şi diplomaţiei copilului;

Creşterea la copiii din diferite ţări a unei atitudini atente la valorile generale pe care toţi oamenii o acordă principiului prezervării culturale şi naturale; Formarea culturii ecologice şi a unei poziţii active faţă de problemele globale cu care se confruntă omenirea.

La ediţia a XVII-a a Concursului Internaţional „Green Planet” au participat membri ai Comisiei Eco-SIRIUS şi elevi care activează la Clubul Copiilor „Spiru Haret”, partener al Asociaţiei Astronomice „Sirius”.

Au obţinut titlul de
LAUREAT:
-Sabina Timofte, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad
-Maria Pintilie, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad
-George Cristea, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad
-Carmen Arhirescu, Cercul de Teatru / Clubul Copiilor „Spiru Haret” Bârlad
-Maria Dimache, Cercul de Teatru / Clubul Copiilor „Spiru Haret” Bârlad
-Yasmina-Ştefania Gociu, Cercul de Teatru / Clubul Copiilor „Spiru Haret” Bârlad
-Ilona Moacă, Cercul de Teatru / Clubul Copiilor „Spiru Haret” Bârlad
-Elena Maria Cordun, Cercul de meşteşuguri „Să redăm tradiţia!”/ Clubul Copiilor
„Spiru Haret” Bârlad
-Antonia Ioana Hunea, Cercul de meşteşuguri „Să redăm tradiţia!”/Clubul Copiilor
„Spiru Haret” Bârlad
-Marina Andrei, Cercul de meşteşuguri „Să redăm tradiţia!”/Clubul Copiilor
„Spiru Haret” Bârlad

Profesori coordonatori: prof. Adrian Dodonete, prof. Iulian Mancaş, prof. Dan Horgan, prof. Eliza Artene. Mulțumită cadrelor didactice, copiii noștri învață să iubească natura, să o trateze cu atenție nu în cuvinte, ci în fapte. Pentru contribuţia deosebită la proiectul Forumul Ecologic Internaţional „Green Planet”, organizatorii au oferit şi cu ocazia acestei ediţii o Diplomă de
Excelenţă Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO. De la prima ediţie a concursului (2004) şi până în prezent, participanţii sub egida Asociaţiei Astronomice „Sirius”-Club UNESCO, au obţinut 116 titluri de LAUREAT.

Felicitări câștigătorilor și îndrumătorilor lor!

Preşedinte AAS, prof. Ioan ADAM

Eclipsele anului 2020

Eclipsele anului 2020

În 2020 se vor produce 6 eclipse. Din România se vor putea observa 3 eclipse: Eclipsa de Lună prin penumbră din 10/11 ianuarie, Eclipsa de Lună prin penumbră din 5/6 iunie, Eclipsa parţială de Soare din 21 iunie.

Data

Tipul eclipsei

Regiunea geografică unde eclipsa este vizibilă

10/11

Ianuarie

Eclipsă de Lună prin penumbră

Europa, Asia, Australia, Africa, mare parte a Americii de Nord, estul Americii de Sud

5/6

Iunie

Eclipsă de Lună prin penumbră

mare parte a Europei, mare parte Asiei, Australia, Africa, sud/estul Americii de Sud

21

Iunie

Eclipsă inelară de Soare

sud/estul Europei, mare parte a Asiei, Nordul Australiei, mare parte a Africii, Oceanul Pacific, Oceanul Indian

4/5

Iulie

Eclipsă de Lună prin penumbră

sud/vestul Europei, mare parte a Africii, mare parte a Americii de Nord, America de Sud

29/30

Noiembrie

Eclipsă de Lună prin penumbră

mare parte a Europei, mare parte a Asiei, Australia, America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific

14

Decembrie

Eclipsă totală de Soare

sudul Africii, mare parte a Americii de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian

Prof.Ioan ADAM, preşedinte Asociaţia Astronomică „Sirius”- Club UNESCO

Evenimentul „Stele de Crăciun” 2019

Pentru că Moş Crăciun aduce bucurie şi speranţă, perpetuăm povestea an de an. Anul acesta copiii din Asociaţia Astronomică „Sirius” au scris Moşului, pentru a fi siguri că vor primi cadouri (deşi Moş Crăciun are cu asiguranţă GPS), noua lor adresă: corpul B, Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” Bârlad. Şi Moşul cel drag a venit alături de noi, transformînd magia în realitate. Moş Crăciun a oferit dulciuri elevilor de la clasa a III-a B, care, coordonaţi de înv. Mihaela Chirvasă, au cântat frumoasele colinde ce au fermecat copiii multor generaţii şi cadouri membrilor, colaboratorilor şi simpatizanţilor AAS.

Mulţumim pentru împlicare în echipa Moşului: prof. Mariana Balan – director, prof. Georgel Bradu – director adjunct, prof. Maria Giuşcă – vicepreşedinte, educ. Diana Scîntei – coordonator departamentul cultural, înv. Iulia Agavriloaei – secretar, înv. Mihaela Chirvasă, Gabi Săndulescu – Cony TV, ing. Ioan Onose, Ovidiu-Florin Vasluianu – Marketing Manager la Z SPOT MEDIA SRL Bucureşti.

Evenimentul a oferit invitaţilor ocazia de a vedea noul sediu al asociaţiei. Ne-a bucurat prezenţa la această activitate a olimpicei Elena Onose, studentă la astrofizică la University College London. Mulţumim doamnei prof. Georgeta Cârcotă şi domnului prof. Vasile Cârcotă pentru prezenţa şi de această dată la un eveniment organizat de Asociaţia Astronomică „Sirius”!
Trebuie să recunoaştem că şi noi adulţii ne bucurăm alături de cei mici de magia sărbătorilor de iarnă. Moșul este aşteptat cu emoţie şi pentru că face un lucru uimitor: îi învață pe copii cum să creadă în lucruri pe care nu le pot vedea sau cu care nu vin în contact…

Adresăm cu această ocazie membrilor Asociaţiei Astronomice „Sirius” – Club UNESCO care activează în ţară sau în străinătate, urări de sănătate, succes şi multă fericire!
LA MULŢI ANI!

Preşedinte AAS, prof. Ioan ADAM

Participare AAS la Conferinţa Naţională a Societății Române pentru Astronomie Culturală, ediţia a III-a

În perioada 15-17 noiembrie 2019, a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara, a treia ediție a Conferinţei Internaţionale a Societății Române pentru Astronomie Culturală (SRPAC). La această ediţie a Conferinţei SRPAC au fost participanţi din România, Germania, Anglia, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, cu lucrări incluse în cadrul următoarelor secţiuni: Istoria astronomiei şi explorării spaţiului, Astronomia şi educaţia, Impactul astronomiei asupra vieţii umane, Arheoastronomie (situri istorice aliniate astronomic) şi Etnoastronomie (astronomia în societatea umană actuală: simboluri, mituri, folclor), Gnomonică (cadrane solare din regiune, istoria cadranelor solare, etc.). Astronomia a lăsat urme puternice asupra culturii oamenilor. În România există semne şi simboluri, case tradiţionale, monumente istorice şi cadrane solare care ne arată o deosebită influenţă astronomică. Continuă să citești →

Observarea tranzitului planetei Mercur peste discul Soarelui / 11 noiembrie 2019

Când o planetă interioară (Mercur sau Venus) se aliniază într-un mod care împiedică o parte din razele Soarelui să ajungă pe Pământ, se produce fenomenul cunoscut sub numele de tranzit al planetei peste discul Soarelui.

Tranzitul planetei Mercur va fi vizibil din toate locațiile în care Soarele este suficient de sus faţă de orizont. Dacă condițiile meteorologice vor fi favorabile, fenomenul va fi observat de membri ai Asociaţiei Astronomice „Sirius”, precum şi elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad, din incinta acestei unităţi de învăţământ (din apropierea corpului B).

Mercur poate fi văzut prin telescoape cu filtre solare ca un punct negru mic care traversează discul Soarelui. Diametrul lui Mercur este doar 1/194 din cel al Soarelui, așa cum se vede de pe Pământ. Acesta este motivul pentru care se recomandă utilizarea unui telescop cu o mărire de 50 până la 100 de ori pentru a asista la eveniment. Ochelarii de eclipsă  NU pot fi folosiți pentru observarea tranzitului.

 

Ora de tranzit (Timpul Legal Român)
Primul contact (intrare, exterior): 14:35:27
Al doilea contact (intrare, interior): 14:37:08
Maximul tranzitului: 17:19:48
Al treilea contact (tangent interior): 20:02:33
Al patrulea contact (tangent exterior): 20:04:14
Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 durează aproximativ cinci ore și jumătate (tranzitul din 9 mai 2016, a durat aproximativ șapte ore și jumătate).

În ​​2016 întregul tranzit a fost vizibil, în schimb, în acest an Soarele va apune (ora ~ 16: 42) cu mult înainte de sfârșitul tranzitului. Orice observație a Soarelui poate fi periculoasă, cu excepția cazului în care sunt luate măsuri de precauție corespunzătoare și în niciun caz nu ar trebui să vă uitaţi direct la Soare.

O metodă este de a proiecta o imagine a discului Soarelui pe un carton / ecran alb aşezat în spatele telescopului (care are un ecran de protecție pentru a bloca lumina directă a Soarelui). Asigurați-vă că nimeni nu ar putea privi prin ocularul telescopului!

O a doua abordare este să utilizaţi un filtru solar care să fie plasat peste obiectiv și fixat astfel încât să nu existe nicio șansă ca acesta să cadă.

Întrucât Soarele este la minimul solar, este puțin probabil ca petele solare vizibile să fie confundate cu Mercur, dar, dacă da, discul lui Mercur va părea mai întunecat și, desigur, se va deplasa pe suprafața Soarelui.

Cât de des se întâmplă acest fenomen? În perioada 2000-2199, vor exista 27 tranzite ale planetei Mercur. Tranzitele planetei Venus sunt mai rare: doar două în acest secol, în 2004 și 2012.

Tranzitele planetei Mercur din acest secol se pot produce în perioada 7-10 mai și 7-14 noiembrie. Tranzitele din noiembrie au loc de aproximativ două ori mai des decât cele din mai. Acest lucru se datorează faptului că în timpul unui tranzit din mai, Mercur este aproape de afeliu – punctul cel mai îndepărtat de Soare – în timp ce în timpul unui tranzit din noiembrie, este cel mai aproape de Soare (este la periheliu). Acesta este și motivul pentru care planeta Mercur apare cu o fracție mai mare în timpul tranzitelor din mai.
Următorul tranzit al lui Mercur va avea loc pe 13 noiembrie 2032.

***

Astronomul german Johannes Kepler (1571–1630) a prezis pentru prima dată că un tranzit al planetei Mercurul va avea loc la sfârșitul lunii mai 1607. La 28 mai 1607, Kepler a observat un punct negru pe Soare folosind o cameră obscură. Totuși, ceea ce a văzut, a fost o pată solară, dar la vremea respectivă astronomii europeni nu cunoşteau că există aceste elemente ale activităţii solare și le-au considerat că sunt tranzitele planetei. Când astronomii au descoperit ulterior petele solare folosind telescoape, Kepler și-a dat seama de greșeala sa și a publicat o erată.

Următorul tranzit al planetei Mercur pe care l-a prezis a avut loc pe 7 noiembrie 1631, dar nu a trăit pentru a vedea că se va întâmpla. Astronomii din toată Europa s-au pregătit să observe evenimentul, însă, din cauza vremii nefavorabile, doar astronomul francez Pierre Gassendi (1592-1655) a putut observa acest tranzit, în anul următor celui în care Kepler a murit.

Prof. Ioan ADAM, preşedinte Asociaţia Astronomică „Sirius”- Club UNESCO