În ultimii 70 de ani, „Asociațiile, Centrele și Cluburile pentru UNESCO” au avut o contribuție importantă la promovarea mandatului și obiectivelor UNESCO și la creșterea vizibilității Organizației. La nivel mondial, în momentul de față (2022), Rețeaua Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO cuprinde aproximativ 4200 de asemenea entități din 78 de state membre ale UNESCO. Continuă să citești
Astronomii folosesc calcule detaliate ale sistemelor orbitale Soare-Pământ-Lună pentru a prezice distanțele, vitezele și orientările acestor corpuri în viitor. Orbita succesivă a Lunii este ușor diferită, deoarece influența gravitațională a Soarelui modifică fiecare orbită, astfel încât distanțele perigeului și apogeului sunt ușor diferite de la un ciclu lunar la altul. Perigeul mediu este de 363.396 km, iar apogeul mediu este de 405.504 km.
Luna este Plină (opusă Pământului față de Soare), o dată pe lună. Luna este Nouă (este mai mult sau mai puțin între Pământ și Soare, o dată pe lună. Orbita Lunii în jurul Pământului este eliptică. Ca urmare, în fiecare lună, astrul nopții se apropie cel mai mult de Pământ (este la perigeu) și se situează cel mai departe de Pământ (este la apogeu).
În fiecare an, în câteva ocazii, Luna Nouă sau Luna Plină coincide cu perigeul; atunci avem o SuperLună. Inițial, nu s-a folosit denumirea de SuperLună, ci termenii Luni Pline perigeene sau Luni Noi perigeene.
SuperLunile arată mai strălucitoare decât Lunile Pline obișnuite. Diametrul unghiular al unei SuperLuni este cu aproximativ 7% mai mare decât cel al Lunii Pline de dimensiune medie și cu 14% mai mare decât diametrul unghiular al unei MicroLuni (cea mai îndepărtată și cea mai
mică Lună Plină din an). Cu toate acestea, o SuperLună depășește aria (dimensiunea discului) și strălucirea unei Luni Pline de dimensiune medie cu aproximativ 15%, iar MicroLuna cu aproximativ 30%.
Pentru anul 2022, astronomul Fred Espenak a determinat datele SupeLunilor, luând în considerare schimbările pe orbita Lunii în timpul fiecărui ciclu lunar.
SuperLuni de Lună Plină din 2022:
16 Mai – 362.127 km; 14 Iunie – 357.658 km;
13 Iulie – 357.418 km;
12 August – 361.409 km
După cum se poate constata, SuperLuna din 13 iulie este cea mai apropiată SuperLună pentru 2022. În acea zi, Luna Plină se aliniază cu perigeul lunar – cel mai apropiat punct de Pământ al Lunii pe orbita sa – care cade în aceeași zi.
Cea mai apropiată și, prin urmare, cea mai mare Lună Plină a anului, va provoca o maree (numită de primăvară) mai mare decât de obicei.
Mareele se concretizează în creșteri ale nivelului oceanelor și mărilor (înaintare peste uscat) / flux. Creșterile de nivel oscilează între câțiva cm și 3-4 m, însă topografia litoralului poate favoriza amplitudini mult mai mari (în Golful Fundy – Canada 19,6 m; în Golful Arabiei 13 m; în golful Mezen 12 m).
SuperLuni de Lună Nouă din 2022:
2 Ianuarie – 358.044 km; 1 Februarie – 364.505 km; 23 Decembrie – 360.013 km
Cum sunt identificate SuperLunile? Conform definiției inițiale a SuperLunii, o Lună Plină sau Lună Nouă se numește SuperLună atunci când se află la 90% din cea mai mică apropiere de Pământ. În acest caz:
Distanța limită medie = apogeu mediu – 0,9 ꞏ (apogeu mediu – perigeu mediu) = 405.504 km – 0,9 ꞏ (405.504 – 363.396) km = 367.606,8 km.
Utilizând tabelul efemeride geocentrice lunare al lui Espenak pentru 2022, se identifică candidații verificând dacă distanța Lunii Noi este mai
mică decât distanța limită medie. Sunt trei candidați.
Candidatul 1: Luna Nouă din 2 ianuarie la ora 18:35, distanță 358.044 km
Candidatul 2: Lună Nouă din 1 februarie, la ora 5:47, distanță 364.505 km
Candidatul 3: Lună Nouă din 23 decembrie, la ora 10:18, distanță 360.013 km
Determinăm distanțele limită pentru orbite în timpul celor trei Luni Noi, folosind tabelul apogeu-perigeu lunar al lui Espenak. Pentru fiecare candidat, utilizăm data Lunii Noi pentru a găsi perigeul și apogeul orbitei sale, apoi folosim acele valori pentru a determina distanța limită a respectivei orbite.
Distanța limitatoare = apogeu – 0,9 ꞏ (apogeu – perigeu)
Candidatul 1: perigeu 358.037 km; apogeu 405.806 km; Distanța limită = 362.814 km
Candidatul 2: perigeu 362.250 km; apogeu 404.897 km; Distanța limită = 366.515 km
Candidatul 3: perigeu 358.270 km; apogeu 405.869 km; Distanța limită = 363.030 km
Comparăm acum distanța fiecărei Luni Noi, cu distanța limită a orbitei sale. Dacă distanța Lunii Noi este mai mică decât distanța limită, se califică drept SuperLună. Toate cele trei Luni Noi se califică drept SuperLuni.
2 Ianuarie: Luna Nouă se află la o distanță de 358.044 km – aceasta este mai mică decât distanța limită a orbitei sale de 362.814 km.
1 Februarie: Luna Nouă se află la o distanță de 364.505 km – aceasta este mai mică decât distanța limită a orbitei sale de 366.515 km.
23 Decembrie: Luna Nouă se află la o distanță de 360.013 km – aceasta este mai mică decât distanța limită a orbitei sale de 363.030 km.
Merită să ieșiți din casă și să observați o SuperLună de Lună Plină! Cer senin!
Fenomene astronomice în luna aprilie
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
Latitudine: 46,23°N, Longitudine: 27,67°E
Evenimente
03 aprilie – Mercur la conjuncție solară superioară / ora 02:18
Mercur va trece foarte aproape de Soare pe cer. Acest lucru are loc o dată în
fiecare ciclu sinodic al planetei (116 zile) și marchează sfârșitul apariției lui
Mercur pe cerul dimineții și tranziția sa pentru a deveni un obiect de seară în
următoarele câteva săptămâni. La cea mai mică apropiere, Mercur va apărea
la o distanță de numai 1°02’ de Soare, făcându-l total neobservabil timp de
câteva săptămâni, în timp ce se pierde în strălucirea Soarelui.
Mercur va atinge, de asemenea, apogeul – momentul în care este cel mai
îndepărtat de Pământ – aproximativ în același timp, deoarece se va afla exact
opus Pământului în Sistemul Solar. Se va deplasa la o distanță de 1,34 UA de
Pământ, făcându-l să pară mic și foarte îndepărtat.
În perioada 11 februarie – 8 martie 2022, s-a derulat din inițiativa Uniunii Astronomice Internaționale, Office for Astronomy Outreach, proiectul „Women and Girls in Astronomy”. Acest proiect recunoaște rolul femeilor în promovarea științei și încurajează fetele să ia în considerare carierele în astronomie. Uniunea Astronomică Internațională (IAU) încurajează cu fermitate activitățile pe tot parcursul anului, cu un accent deosebit între două Zile Internaționale adoptate de Națiunile Unite: Ziua Internațională a Femeii și Fetelor în Știință, pe 11 februarie și Ziua Internațională a Femeii, pe 8 martie. Continuă să citești
Fenomene astronomice în luna martie
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
Latitudine: 46,23°N, Longitudine: 27,67°E
Evenimente
01 martie – Mercur (aflat în constelația Capricornus) la afeliu / ora 00:58
De la Bârlad, Mercur nu va fi observabil – va atinge cel mai înalt punct de pe
cer în timpul zilei și nu va fi mai mare de 1° deasupra orizontului în zori
(Soarele este situat în constelația Aquarius).
01 martie – Conjuncția Lună (m = – 9,3) – Saturn (m = +0,7), ora 01:46 / ambele în
constelația Capricornus. Luna va trece la 4°17’ la sud de Saturn.
De la Bârlad perechea nu va fi observabilă – Luna și Saturn vor atinge cel mai
înalt punct de pe cer în timpul zilei și nu vor fi mai sus de 3° deasupra
orizontului în zori.
02 martie – Înainte de zori: Venus și Marte.
02 martie – Conjuncția Mercur (m = – 0,1) – Saturn (m = +0,7), ora 14:34 / ambele în
constelația Capricornus. Mercur va trece la 0°41’ la sud de Saturn.
De la Bârlad, perechea nu va fi observabilă – Mercur și Saturn vor atinge
cel mai înalt punct de pe cer în timpul zilei și nu vor fi mai sus de 1° deasupra
orizontului în zori.
04 martie – Conjuncția Marte (m = + 1,2) – 134340 Pluton (m = +15,1), ora 03:41 / ambele
în constelația Sagittarius. Marte va trece la 0°58’ la nord de 134340 Pluton.
De la Bârlad însă, perechea nu va fi observabilă – Marte și 134340 Pluton vor
atinge cel mai înalt punct de pe cer în timpul zilei și nu vor fi mai sus de 7°
deasupra orizontului în zori.