Orientarea după Soare, după Steaua Polară şi cu ajutorul stelelor mai strălucitoare

Când avem o hartă, orientarea sau stabilirea locului unde ne aflăm şi unde vrem să ajungem este destul de simplă, dar sunt situaţii când din diferite motive, nu avem o hartă sau pe hartă nu ne este indicat nici un punct cardinal (pe hărţi, în special pe cele noi, este indicat Nordul) şi atunci lucrurile la prima vedere se complică, dar totul se poate rezolva foarte simplu. Continuă să citești

Nebuloasele

O nebuloasă (denumire provenită din latină, unde înseamnă ceaţă) este un uriaş nor de gaz interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) şi silicaţi în formă de praf interstelar – nisip interstelar) şi praf cosmic situat în spaţiul care se întinde între stele. Părţi mai dense din nebuloase se pot contracta atât de tare încât pot da naştere la stele. Toate stelele din Univers s-au născut în nebuloase. Continuă să citești

Denumirile stelelor

 

Numele stelelor –nume proprii

Toate constelatiile care prin intinderea lor traverseaza ecuatorul ceresc,fiind asadar asezate mai mult sau mai putin de o parte si daltaaecuatoruluiceresc

Iniţial stelele au primit nume după poziţia în constelaţie. Filiera numelor: Mesopotamia, Grecia antică, Arabi, Egipt, Roma antică Continuă să citești

Crepusculul

       Chiar dacă Soarele este sub orizont, razele sale ajung la ochii noştri, ceea ce creează impresia de semi-întuneric. Remarcăm acest fenomen dimineaţa, înainte de răsăritul Soarelui (auroră sau zori) şi seara, după apusul Soarelui (amurg), când are loc o scădere treptată a luminii.

       Acest fenomen numit crepuscul se datorează refracţiei luminii produse de către atmosfera terestră. Prin convenţie s-au stabilit trei tipuri de crepuscul: civil, nautic, astronomic. Continuă să citești