Distanţele pentru multe mii de stele, strălucitoare sau palide, pot fi găsite în Anuarele astronomice şi în atlasele stelare.
Fenomene astronomice în luna septembrie
/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/
01 septembrie – Luna aproape de Marte (m = + 0,6) / (ora 04)
02 septembrie – Luna aproape de steaua Antares / constelaţia Scorpius / (ora 13)
05 septembrie – Venus (m = – 3,9) la 0,7 grade NNE de steaua Regulus (m = + 1,3) / constelaţia Leo / (ora 21) Continuă să citești
Variaţia aspectului cerului în timpul unei zile şi a unui an pentru un anumit loc de pe Pământ
Datorită mişcării diurne a bolţii cereşti (cu o perioadă de 23h56m), aceeaşi constelaţie îşi schimbă poziţia faţă de orizont de la o oră la alta; întreaga boltă cerească are o mişcare aparentă de la răsărit la apus (rezultat al rotaţiei Terrei de la vest spre est) şi, astfel, toate constelaţiile sunt antrenate în această mişcare dând impresia că polii cereşti (la noi, polul nord ceresc) sunt imobili, iar acestea se mişcă în jurul lor. Continuă să citești
Stelele – formare si evolutie
| Naşterea stelelor
Povestea vieţii unei stele începe cu cel mai simplu şi mai abundent element din natură, hidrogenul. |
| Simpli atomi / nori rar se unesc şi formează “pungi” de gaz (condensări temporare) |
| Dacă numărul atomilor / masa este suficient de mare apare un nor de gaz. Forţele gravitaţionale îl vor ţine strâns un timp nedefinit → nor de gaz independent Continuă să citești |
Quasari. Pulsari. Stele neutronice. Găuri Negre. Supernove
Quasarii
Quasarii sunt miezuri active de galaxii. Sunt cele mai strălucitoare, rapide şi depărtate corpuri cosmice cunoscute din Univers. Ca şi o stea, un quasar apare ca un punct strălucitor. Quasarul are in dimensiuni cam cât Sistemul Solar.
Unii quasari radiază energie, cât 100 de galaxii gigant. Continuă să citești