Ca şi în anii trecuţi, ne propunem o campanie de observare a maximului curentului meteoric PERSEIDE, finalizată cu întocmirea şi trimiterea de rapoarte la Organizaţia Internaţională de Meteori.
Pentru a scăpa de lumina Lunii la Perseide (Luna va fi 94,20% în raport cu Luna Plină), această campanie se va desfăşura (dacă vremea va fi favorabilă), în dimineţile din 11, 12 şi 13 august 2019 începând cu ora 02, de pe platoul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Cei care nu sunt membri AAS, dar doresc să participe la eveniment, sunt bineveniţi!
Pe parcursul activităţii, se vor face şi observaţii telescopice şi fotografice asupra planetelor vizibile la momentul dat, asupra unor obiecte Deep Sky, precum şi observaţii vizuale asupra curenţilor meteorici activi în această perioadă: α–Capricornids (CAP), δ–Aquariids (SDA).
Informaţii despre Perseide şi alţi curenţi de meteori activi în această perioadă
Perseids (PER)
Curentul meteoric PERSEIDE este activ din 17 iulie până în 24 august, pe măsură ce în atmosfera Pământului intră particulele meteorice eliberate din cometa 109P / Swift-Tuttle în timpul numeroaselor sale reveniri în sistemul solar interior.
Curentul este numit PERSEIDE, deoarece radiantul (zona de pe cer unde meteorii par să provină) se află în apropierea constelației proeminente a eroului Perseu.
Este cel mai popular curent de meteori, fiind observat în nopţile calde din august (ZHR = 100) în emisfera nordică. Maximul curentului se înregistrează pe 12 sau 13 august, în funcție de an, atunci când când Pământul întâlnește cea mai densă zonă de particule meteorice provenite din coada cometei. Viteza medie a corpurilor meteorice: 59 km/s. Ratele normale văzute din zonele ferite de poluarea luminoasă variază între 50 – 75 de meteori pe oră la maxim. Maximul se produce în 2019 pe 12/13 august.
Maximul curentului meteoric PERSEIDE nu ajunge niciodată la stadiul de „furtună” (mii de meteori/oră). Cel mai ridicat maxim pentru PERSEIDE a fost înregistrat în 1993: peste 300 de meteori / oră. În 2016, maximul a atins peste 200 de meteori/oră. „Furtunile” curentului meteoric LEONIDE de la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 au fost mult mai spectaculoase, având rate de 10 ori mai mari decât orice maxim al PERSEIDELOR. Dacă ne întoarcem în timp, constatăm că la „furtuna” curentului LEONIDE din 12 noiembrie 1833, s-au înregistrat circa 100.000 meteori / oră (sau 20-30 de meteori / secundă). Pentru comparaţie, la maximul PERSEIDELOR se observă în medie un meteor/minut în condiţii ideale.
α–Capricornids (CAP)
Intervalul de activitate este 3 iulie – 15 august. Viteza medie a corpurilor meteorice: 24 km/s, iar cometa „părinte” 169P / NEAT. Maximul s-a înregistrat pe 29/30 iulie: 5 meteori/oră. Acest curent meteoric nu este foarte puternic și rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră. Ceea ce este remarcabil în legătură cu acest curent meteoric este numărul de meteori strălucitori produşi în timpul perioadei de activitate. Acest curent periodic este văzut la fel de bine în cele două emisfere.
δ–Aquariids (SDA)
Curentul este activ în perioada 12 iulie – 23 august. Viteza medie a corpurilor meteorice: 41 km/s, iar cometa „părinte” 96P / Machholz. Maximul, 25 meteori/oră. s-a înregistrat pe 29/30 iulie. La nord de ecuator, radiantul este situat mai jos pe cerul sudic și, prin urmare, ratele sunt mai mici decât se văd din sud (ZHR = 16). Aceşti meteori sunt, de obicei, meteori slabi şi produc rate bune pentru o săptămână centrată pe noaptea de maxim.
Preşedinte AAS, prof.IOAN ADAM