Conjuncţie Lună – Venus

Planeta Venus la maxim de strălucire

În această perioadă planeta Venus este neobișnuit de sus faţă de orizontul vestic – aproximativ la jumătatea distanței dintre orizont și zenit (punctul de deasupra capului) – și deosebit de strălucitoare. Foarte mulţi vor spune că nu au văzut niciodată această planetă arătând mai bine. Nu puteți rata planeta Venus, fiind primul corp ceresc care apare în vest după apusul Soarelui.

Venus a început luna aprilie la o magnitudine aparentă m = -4,5 şi va atinge pe 28 aprilie 2020, ora 04, cea mai mare strălucire (m = – 4,7) din acest an. Prin comparaţie, ea apare de nouă ori mai strălucitoare decât Jupiter (planeta situată pe locul doi în topul magnitudinilor aparente planetare). Venus este atât de strălucitoare, încât poate arunca de fapt o umbră (similar Lunii) pe o foaie sau pe o suprafață acoperită cu zăpadă situată departe de toate luminile artificiale. Pe scara strălucirii aparente, planeta Venus este pe locul trei, după Soare (m = – 26,74) şi Lună (m = – 12,74 în faza de Lună Plină).

Cum se explică această frumusețe strălucitoare care luminează crepusculul de seară? Planeta Venus orbitează Soarele în interiorul orbitei Pământului (este planetă interioară), astfel încât este cu atât mai vizibilă, cu cât creşte unghiul (elongaţia) faţă de direcţia Pământ – Soare. Cel mai favorabil moment pentru observarea planetei este atingerea elongaţiei maxime est (Venus este vizibil în vest, după apusul Soarelui), sau vest (Venus este vizibil în est, înainte de răsăritul Soarelui). 

Venus prezintă două elongaţii mai mari în 2020, una pe cerul serii și apoi una pe cerul dimineţii. Deoarece orbita lui Venus este doar ușor excentrică (alungită), mărimea unghiulară a celor mai mari elongaţii ale lui Venus variază însă puțin (aproape de 46 de grade):

  • 24 martie: 46,1 grade est de Soare (cerul serii)
  • 13 august: 45,8 grade la vest de Soare (cerul dimineţii)

La apusul Soarelui la echinocțiul de primăvară, ecliptica – drumul aparent al Soarelui. Lunii și planetelor, intersectează orizontul la unghiul cel mai abrupt din an. În schimb, la apusul Soarelui la echinocțiul de toamnă, ecliptica intersectează orizontul la unghiul cel mai mic.

Atunci când poziţia lui Venus reprezentând cea mai mare elongaţie unghiulară coincide strâns cu echinocțiul de primăvară, Venus se înalță până la cel mai înalt punct la apusul Soarelui și rămâne pe cer pentru o perioadă maximă după apusul Soarelui.

Pentru comparaţie, iată intervalul aproximativ de timp de observare pentru Venus la diferite latitudini:

  • 60 grade latitudine nordică: Venus se observă aproximativ 5 ore și jumătate după apusul Soarelui;
  • 40 de grade latitudine nordică: Venus este vizibil aproximativ 4 ore după apusul Soarelui;
  • Ecuator (0 grade latitudine): Venus se observă mai puțin de 3 ore după apusul Soarelui;
  • 40 grade latitudine sudică: Venus este vizibil aproximativ 1 3/4 ore după apusul Soarelui
Conjuncţie Lună – Venus

Conjuncţie Lună – Venus

Venus este, în mod normal, un corp ceresc situat destul de jos. Aceasta este apariția ei cea mai înaltă, cea mai strălucitoare din 2012. În luna mai, Venus va coborî rapid din ce în ce mai jos în fiecare seară și va dispărea în strălucirea crepusculară a Soarelui până la 3 iunie 2020.

Preşedinte AAS, prof. Ioan ADAM

Galerie foto: