O nouă activitate observaţională a fost realizată de membrii Asociației Astronomice „Sirius” în seara zilei de joi, 3 mai, în zona Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad. Sesiunea de observaţii a vizat observarea vizuală, telescopică şi fotografică (elevii Iulian Radu şi Vlad Maxim – fotografii prin ocular) a celor mai strălucitoare planete din Sistemului Solar: Venus şi Jupiter.
Planeta Venus este situată acum în constelaţia Taurus şi este văzută în vest după apusul Soarelui, strălucind la o magnitudine aparentă m = -3,9. Din cauza acoperirii dense cu nori, nu se poate vedea suprafaţa celei mai strălucitoare planete. În schimb, se pot observa fazele planetei, asemănătoare Lunii. Iată cum arată faza planetei Venus printr-un telescop mare, în această lună:
Pentru a vedea detalii planetare fine – telescopul, în afară de optica de calitate și o deschidere suficientă, trebuie să fie corect colimat. Factorul care afectează în mare măsură detaliile planetare observabile este mărimea turbulenței atmosferice, cea care face ca imaginea să „danseze” și să devină neclară (este, de asemenea, fenomenul care provoacă sclipirea stelelor). Mărimea unghiulară aparentă a lui Venus pe cer atunci când există o distanţă minimă între Venus şi Pământ (aproximativ 40 de milioane de kilometri), este de circa 1 minut de arc. Datorită fluctuațiilor de temperatură și densitate din atmosfera Pământului, rezoluția obținută într-o noapte foarte clară de la sol, cu orice telescop, este de câteva secunde de arc. Acesta este efectul negativ provocat de atmosferă și constituie motivul pentru care sunt investiți atât de mulți bani în plasarea telescopelor (cum ar fi Telescopul spațial Hubble) în spațiu.
Planeta Jupiter, situată în constelaţia Libra, a răsărit în jurul orei 21:15, strălucind la o magnitudine aparentă m = -2,5. Prin cele două telescoape utilizate de membrii AAS (reflector de 203 mm, refractor de 80 mm), au fost vizibile cele două benzi de nori, precum și sateliţii săi galileeni (Io, Europa, Ganymede, Callisto). Cu un telescop mare (în raport cu performanţele obţinute, există 3 categorii de telescoape: a) telescop mic. Exemple: un reflector de 70-80 mm, un refractor de 50-80 mm; b) telescop mediu. Exemple: un reflector de 150 mm, un refractor de 80-100 mm; c) telescop mare. Exemple: un reflector de 200-300 mm, un refractor de 120-150 mm) şi în anumite condiţii atmosferice, se poate observa Marea Pată Roşie, încreţirea benzilor, umbra lăsată pe discul planetei la tranzitul sateliţilor săi galileeni. Planeta Jupiter va ajunge la opoziție pe 9 mai, şi, ca urmare, va fi vizibilă toată noaptea.
Remarcăm interesul manifestat de câţiva bârlădeni care locuiesc în zona Liceului „Mihai Eminescu” şi care aflând de activitatea noastră, au venit pentru a observa prin telescop şi a primi informaţii legate de cele două planete.
Preşedinte AAS, prof.Ioan Adam
Galerie foto Observatii astronomice:
