Adesea meteoriţii arată diferit de pietrele din jurul lui. De obicei sunt negri datorită topirii suprafeţei din cauza frecării în timpul căderii prin atmosferă. Zborul prin atmosferă ar putea, de asemenea, forma nişte depresiuni în formă de bol pe suprafaţă. Apoi, din cauză că aproape toţi meteoriţii conţin fier, aceştia vor fi mai grei pentru mărimea lor şi sunt atraşi de magneţi. Continuă să citești
Cât de mari sunt particulele meteorice care determină “stele căzătoare”? Ce factor le afectează culoarea, lungimea şi strălucirea?
Marea majoritate a particulelor meteorice este de fapt mai mică decât un grăunte de nisip.Totuşi, câteva sute de tone de particule meteorice ard în atmosferă în fiecare zi. Continuă să citești
De ce nu simţim efectele rotaţiei Pământului?
Cel mai bine a spus despre aceasta Isaac Newton: Un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare dacă nu interacţionează cu o forţă exterioară. Continuă să citești
Ce tip de lumină emite cea mai puţină poluare luminoasă ?
În primul rând contează poziţionarea surselor de lumină şi cum aceasta este distribuită. Asta înseamnă că lumina nu trebuie să se ducă în toate părţile, doar în jos, spre sol. Continuă să citești
Unde ar trebuie să călătorească cineva pentru a găsi cea mai întunecat loc pentru observaţii, bazându-se pe vreme, locaţie, teren etc.?
Cel mai bun loc este deşertul. Unele regiuni au în jur de peste 330 nopţi senine pe an. Şi, în plus, deşerturile nu produc umiditatea ce poate împiedica observaţiile. De asemenea, ele tind să aibă o temperatură omogenă; aceasta înseamnă puţine diferenţe de temperatură ce pot împiedeca o vedere bună. Mulţi astronomi amatori aleg deşertul ca prim loc de observaţie.